N. Botnariuc (1970)
Termen | Definiție |
---|---|
TALAMUS |
(lat. thalamos — pat nupțial, cameră) - 1. La plante, receptaculul floral. 2. La animalele vertebrate, parte a diencefalului, situată sub emisferele cerebrale, alcătuită în principal din substanță cenușie; îndeplinește un rol major în integrarea și coordonarea căilor senzitivo-senzoriale din organism. Toate căile centripete care vin de la măduvă, bulb și cerebel, înainte de a ajunge la scoarța cerebrală, trec prin talamus, din a căror neuroni pornesc fibre la scoarța cerebrală și la centrii motori subcorticali. |